Regretul este atitudinea pe care o au oamenii atunci când se întâmplă ceva ce nu şi-ar fi dorit să se întâmple sau atunci când nu se întâmplă ceva ce şi-ar fi dorit să se întâmple sau pur şi simplu ceva se întâmplă altfel decât şi-ar fi dorit. Nu-mi place cuvântul, nu din cauza unor idiosincrazii personale ci din cauza unui exces de echivoc, pe care poate îl voi lămuri la un moment dat. Regretul presupune uneori frustrări, alteori vină sau alte lucruri complicate şi nu cred că e întotdeauna cazul. Dar până la urmă cuvântul ăsta e util în lipsă de ceva mai bun şi îl voi folosi conform uzanţelor.
Dacă ar fi să regret ceva în viaţă, asta nu e vreun program pe care nu l-am scris. Dacă nu l-am scris încă, poate îmi va fi îngăduit să îl scriu de aici încolo. Iar dacă nu îl scriu eu poate că îl va scrie altul. Dacă e să regret ceva în viaţă sunt sărbătorile pe care nu le-am petrecut aşa cum se cuvine. Multe sau puţine vor fi fost, dar nimeni n-a făcut ce era de făcut în locul meu. Am sentimentul că o sărbătoare ratată e o pierdere iremediabilă. Uneori mă gândesc că a sărbători presupune un efort şi o disponibilitate pe care le-am pierdut. Şi atunci le sînt recunoscător părinţilor mei pentru miraculoasele sărbători ale copilăriei mele.
Am pomenit toate astea ca să înţelegeţi mai bine ce spun când spun că vă urez din tot sufletul sărbători cu bine şi cu folos.
.j
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu