2 aug. 2013

O ţară ieftină

Ştiţi faza cu urşii şi cu scoţianul care a zis că ni-i împuşcă pe toţi pentru că sîntem o ţară ieftină? Am comis stîngăcia să întreb o persoană pe Fb "bine, dar nu sîntem o ţară ieftină?". Drept pentru care persoana a ales să se indigneze şi să-mi trîntească prietenia în nas. După ce m-am gîndit puţin am ajuns la concluzia că persoana n-avea dreptate. Uite de ce:

O ţară cu un sistem de educaţie în colaps, care n-are de gînd să facă nimic semnificativ ca să îndrepte lucrurile, e o ţară care n-are nimic de spus copiilor ei. Iar o ţară care n-are nimic de spus copiilor ei e o ţară ieftină.

O ţară în care singurele forme de prestigiu sînt cele asociate cu puterea arbitrară, şi deci iresponsabilă, şi cu banii, este o ţară ieftină.

O ţară incapabilă de discernămînt şi de ierarhii, incapabilă să secrete elite şi să accepte modele este o ţară fără valori. Adică o ţară ieftină.

O ţară în care nu Adevărul, dar nici măcar exactitatea, nu Dreptatea, dar nici măcar justiţia nu au prea mare importanţă este o ţară ieftină.

O ţară în care a pleca sau a rămîne este o alternativă dramatică, lipsită de un spaţiu al deciziei personale, prima soluţie fiind mai curînd expresia evadării disperate iar cealaltă mai curînd expresia unei neputinţe iobăgeşti, ei bine o astfel de ţară este o ţară ieftină.

O ţară veşnic nemulţumită de prezentul ei, dar care nu e capabilă să-şi formuleze viitorul decît în dezacorduri, e o ţară fără vocaţie, adică o ţară ieftină.


.j

ps.Hai că mi s-a răcit berea cea ieftină, vă las, sper c-aţi priceput.

Trimiteți un comentariu